Potrivit unor cercetări de specialitate, prima atestare a localităţii Sîngerei se găseşte într-un document din anul 1586. În anul 1675 ultimul deţinător de moşii din Sângerei Ioan Kalmuţki, s-a refugiat în Polonia împreună cu Ştefan Vodă Petriceico. După anexarea Basarabiei la Rusia, proprietara moşiei Sângerei devine familia Keşco care a deţinut această proprietate până la mijlocul sec. XIX. În anul 1965 localitatea devine orăşel şi capătă denumirea de Lazovsc în numele revoluţionarului Serghei Lazo însă, în anul 1991 îşi recapătă denumirea veche de Sângerei. Referitor la denumirea toponimică sunt două variante:
1. Denumirea “Sîngerei “ provine de la cuvântul “sânge” vărsat mult pe aceste meleaguri în luptele duse cu hoardele tătare;
2. Denumirea “Sîngerei” vine la copacul numit “sîngerel”.
Ultima versiune se pare că este mai aproape de adevăr. Simbolul “copacului” este trecut astăzi pe stema şi drapelul acestui raion.
Oraşul Sângerei este aşezat în partea de nord a republicii în stepa Bălţului, la o distanţă de 114 km de capitala ţării Chişinău.
Raionul Sîngerei a fost fondat în anul 1940 şi are astăzi 70 de localităţi, inclusiv 2 oraşe: Sângerei şi Biruinţa. Iniţial în componenţa lui intrau doar o parte din localităţile actuale, celelalte aparţinând raionului Chişcăreni cu care mai târziu a fuzionat.
.
