Planul de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19) – Republica Moldova
Evaluarea situației
Un număr total de 109577 cazuri de COVID-19 au fost raportate pe plan global (figura 1);
· Din numărul total de cazuri raportate la nivel global, 80904 au fost raportate din China;
· 28673 de cazuri confirmate au fost raportate în afara Chinei în 104 țări, inclusiv în țările vizitate intens sau cu reședință temporară a cetățenilor din Republica Moldova, precum Italia – 7375 cazuri, Franța – 1116, Germania – 1112, de asemenea în țările vecine Romania – 15, Ucraina – 1;
· Din numărul cazurilor raportate din afara Chinei, 12243 au fost în 47 țări din Regiunea Europeană a OMSMPS
– 3809 de decese au fost raportate până la moment pe plan global.
Țări, teritorii ori zone cu cazuri confirmate de COVID-19, 09 martie 2020*
Evaluarea riscului:
· Riscul global – Foarte înalt
· Riscul regional – Foarte înalt
· Riscul la nivel național (Republica Moldova) –Înalt
OMSMPS evaluează riscul general al epidemiei cu COVID-19 ca fiind foarte înalt pentru China, dar și la nivel global și regional. În data de 26 ianuarie, OMSMPS a sporit gradarea internă a epidemiei cu COVID-19 până la gradul 3, pe o scară de la 1 la 3 conform Cadrului OMSMPS de Răspuns la Urgențe (CRU). Biroul Regional al OMSMPS pentru Europa a creat o Echipă de gestionare a Incidentelor (ESMI) pentru a susține țările europene în caz de importare și răspândire în țară a COVID-19.
Declararea urgenței de sănătate publică la nivel internațional (USPNI):
În data de 31 ianuarie 2020, Directorul General al OMSMPS a declarat epidemia de COVID-19 drept o urgență de sănătate publică la nivel internațional (USPNI) conform Regulamentului Sanitar Internațional (RSI) 2005, luând în considerație recomandările Comitetului de Urgențe. Comitetul a evidențiat faptul că declararea unei USPNI trebuie să fie percepută în spiritul susținerii și aprecierii pentru China și populația țării, și a acțiunilor întreprinse de China în prima linie de gestionare a epidemiei în mod transparent și în speranța unui succes. În conformitate cu
principiul solidarității globale, Comitetul a considerat că este necesar un efort coordonat la nivel global pentru a consolida nivelul de pregătire în alte regiuni din lume, care ar putea avea nevoie de suport adițional.
Confirmarea primelor cazuri de COVID-19 în Regiunea Europeană a avut loc în Franța la 24 ianuarie 2020 (2 cazuri), iar actualmente epidemia a evoluat afectând 47 țări din regiune. Riscul de import a infecției COVID-19 cu posibila transmitere ulterioară, atât locală/comunitară cât și răspândită pe larg impune necesitatea pregătirii țărilor pentru a asigura detectarea precoce, managementul eficient a posibilelor cazuri de infecție și limitarea răspândirii infecției la nivel național.
Argumentarea
Planul de pregătire și răspuns la infecția COVID-19 în Republica Moldova este un element critic pentru a face față unei posibile pandemii și este elaborat în baza recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, lecțiilor învățate în pandemia de gripă A(H1N1) 2009-2010, pe strategii de evaluare și management al riscului, asigurând o flexibilitate în dependență de situație.
O pandemie de COVID-19, cu o răspândire puternică a cazurilor și a gravității lor în spațiu și timp la nivel mondial, se caracterizează prin apariția unui nou tip de Coronavirus față de care imunitatea populației este foarte slabă sau inexistentă.
În afară de impactul major asupra sănătății, o pandemie COVID-19 poate provoca pe termen lung:
• o bulversare a sistemului sanitar din cauza suprasolicitării rapide a serviciilor de sănătate;
• afectarea situației economice şi sociale din cauza absenteismului şi a impactului psihosocial;
• o paralizie parţială a serviciilor esenţiale pentru buna funcționare a societății şi a Statului.
Scopul planului este protejarea populaţiei Republicii Moldova în condiţiile declanşării unei epidemii/pandemii de COVID-19.
Obiective
1. Limitarea transmiterii de la om la om, inclusiv reducerea infecțiilor secundare în rândul persoanelor contacte apropiate și lucrătorilor medicali, prevenirea transmiterii ulterioare, precum și răspândirii în continuare la nivel internațional:
· identificarea rapidă, diagnosticarea, izolarea și asistența precoce pentru pacienți, precum și oferirea de îngrijiri optimizate pentru pacienții infectați;
· identificarea, evaluarea și urmărirea contactelor cu o prioritate acordată locațiilor cu risc înalt, cum ar fi instituțiile medicale;
· asigurarea implementării prevenirii și controlului infecțiilor în instituțiile medicale;
· implementarea recomandărilor privind călătoriile internaționale;
· ridicarea nivelului de conștientizare în rândul populației prin comunicarea riscurilor și implicarea comunității.
2. Atenuarea impactului în cazul transmiterii la nivel de comunitate:
· reducerea gravității maladiei prin oferirea asistenței clinice, în special pentru populațiile vulnerabile;
· asigurarea disponibilității de planuri alternative pentru a evita întreruperea acordării asistenței medicale;
· minimizarea perturbărilor în aspect social și asigurarea funcționalității și continuității activităților pentru livrarea serviciilor și produselor esențiale.
Planul descrie obiectivele și acțiunile de răspuns, precum și structura, autoritățile și responsabilitățile pentru a asigura un răspuns sistematic, coordonat și eficient. Planul implică mai multe ministere și întreaga societate, incluzând și contribuții din partea sectorului privat. În baza evaluării capacităților țării și a listei de verificare a nivelului de pregătire, acest plan
permite identificarea domeniilor în care lipsesc proceduri, planuri operaționale și resurse și oferă un model pentru planificarea operațională întru abordarea acestor lacune.
Situația privind sănătatea și nivelul de pregătire
Republica Moldova este un stat situat în sud-estul Europei, suprafața de 33851 km2, populația – 2680 mii persoane, densitatea 124 pers/km2 (Tabelul. 1). Se învecinează cu România la vest și cu Ucraina la nord, est și sud și cu teritoriul din regiunea de est (Transnistria). La nivel național se determină o migrație sporită a populației țării, inclusiv în zonele cu transmitere locală extinsă (Italia, Franța, Germania, etc).
Guvern Republică parlamentară Regiuni 32 de raioane, 13 municipii și 2 regiuni cu statut special
Sistemul de sănătate și managementul situațiilor de urgență
Republica Moldova are un sistem universal de asistență medicală administrat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPSMPS) și finanțat din bugetul de stat și din bugetul asistenţei medicale obligatorii.
Sistem de management a urgențelor de sănătate publică
Pregătirea pentru situații de urgență în sănătate publică în Republica Moldova se încadrează în sistemul național de protecție civilă, MSMPSMPS fiind responsabil pentru crizele legate de sănătate și pregătirea către o eventuală pandemie. Pregătirea și răspunsul la situații de urgență se
bazează pe o rețea comprehensivă, intersectorială, transversală, cu responsabilități pentru supraveghere, inspecție, monitorizare, comunicare și executare.
În cazul evenimentelor majore de sănătate publică, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) este responsabilă pentru abordarea integrată a riscurilor/urgențelor de sănătate publică, implementarea măsurilor de prevenire și management, mobilizarea eforturilor în toate sectoarele și coordonarea activităților. Există planuri specifice pentru pregătire și răspuns la anumite evenimente de sănătate publică (de exemplu, gripa pandemică).
Legislația națională la compartimentul de pregătire și răspuns la urgențele de sănătate publică transpune prevederile legislației UE, OMSMPS și organismelor internaționale.
Cadrul legal prevede măsuri de prevenire, pregătire și răspuns la urgențele de sănătate publică, evaluarea riscului de declanşare, declarare/anulare a urgenţei de sănătate publică, împuterniciri speciale referitoare la încăperi şi bunuri, inclusiv măsurile de izolare şi/sau carantină, instituirea regulilor de intrare în/ieşire din zona supusă izolării sau carantinei, informarea populaţiei privind urgenţa de sănătate publică, mecanismele de coordonare și mobilizare a fondurilor de urgență.
· Legea Nr. 10 din 03-02-2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice;
· Legea nr. 271 din 09.11.1994 cu privire la protecția civilă;
· HG nr.475 din 26.03.2008 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind punerea în aplicare a RSI în Republica Moldova;
· HG nr.531 din 03.07.2014 cu privire la acţiunile de implementare a RSI în prevenirea transmiterii transfrontaliere a pericolelor pentru sănătatea publică;
· HG nr. 1431 din 29.12.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind sistemul de alertă precoce și răspuns rapid pentru prevenirea, controlul bolilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică;
· HG nr. 820 din 14.12.2009 cu privire la Comisia națională extraordinară de sănătate publică;
·
· Ordinul MSMPSMPS nr. 371 din 05.03.2018 cu privire la Comisia pentru Situații Excepționale și urgențe de sănătate publică a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
· Ordinul MSMPSMPS nr. 928 din 05.12.2011 cu privire la coordonarea măsurilor de pregătire, răspuns și lichidare a consecințelor medicale ale situațiilor excepționale și urgențelor de sănătate publică;
Evaluarea riscurilor pentru sănătatea publică
Evaluarea strategică a riscurilor pentru sănătatea publică, utilizând Instrumentul de evaluare STAR al OMSMPS, a fost realizată în 2019, la nivel național și regional și a permis identificarea riscurilor prioritare pentru sănătatea publică.
Printre pericolele pentru sănătatea publică în Republica Moldova se enumeră și bolile transmisibile – cazuri sporadice, izbucniri și epidemii, precum și boli cu potențial de răspândire pandemică.
Migrația intensă a populației, inclusiv în zonele cu transmitere locală/comunitară a infecției COVID-19 sporește riscul importului infecției (în perioada de incubație, forme asimptomatice și simptomatice) pe teritoriul Republicii Moldova. Conform datelor Poliției de Frontieră (autoritate competentă în punctele de trecere a frontierei), zilnic numărul persoanelor pe sensul de
intrare în Republica Moldova constituie în medie 19-24 mii persoane (inclusiv frontiera terestră cu România (UE) – aproximativ 10-12 mii persoane; frontiera terestră cu Ucraina – 6-8 mii persoane).
Evaluarea riscului de import și răspîndire a infecției cu Coronavirus de tip nou (COVID-19) în Republica Moldova
În contextul declarării Urgenței de Sănătate Publică la nivel internațional privind izbucnirea cu infecția COVID-19 și în scopul evaluării riscurilor pentru sănătatea publică și organizării măsurilor de răspuns proporționale cu nivelul riscului determinat la nivel național, Guvernul Republicii Moldova a convocat Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, care asigură coordonarea și comunicarea intersectorială în implementarea măsurilor de sănătate publică asociate codului de alertă instituit.
Evaluarea riscului pentru sănătatea publică cu referire la importul și răspândirea infecției COVID-19 în RM se realizează de către echipa națională de experți și prevede estimarea impactului social, considerațiilor etice, costurilor economice și impactului politic.
Elementele de evaluare a riscurilor pentru sănătatea publică includ:
· evaluarea pericolului: nou tip de virus, mecanism de transmitere de la om la om, probabilitate de transmitere locală în multe țări din regiunea europeană,
· evaluarea expunerii: migrația intensă a populației din Republica Moldova către / dinspre zonele afectate; conexiuni de zboruri directe cu zonele afectate; mișcarea intensă a populației prin punctele de intrare terestră din / în zonele afectate; densitatea înaltă a cetățenilor Republicii Moldova în unele țări cu transmitere locală a infecției COVID-19;
· evaluarea contextului a vizat factori precum: cel social, economic, de mediu, etic și politic, cu accent pe imigrația intensă a cetățenilor RM din zonele afectate; măsurile de carantină (restricția mișcării) impuse și asociate cu probleme de etică / stigmatizare în unele țări afectate; mediu politic fragil și interese de grup diferite, speculații privind prețurile (măști, biocide, medicamente) etc.
În contextul declarării Urgenței de Sănătate Publică la nivel internațional privind izbucnirea cu infecția COVID-19 au fost elaborate 3 scenarii ce includ: caz de import; transmitere locală și transmitere comunitară.
Scenariile sunt folosite pentru estimarea necesităților, planificarea și realizarea măsurilor de răspuns la infecția COVID-19
Scenariile privind evoluția situației prin infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19), Republica Moldova
Populatia 2.680.000
Durata undei epidemice 70 zile (5 perioade de incubație)
Durata perioadei de incubație / zile spitalicești pe pacient 14 zile
Scenariul 1
615 persoane Numărul estimative de cazuri de boală apărute în 5 perioade de incubație se multiplică cu 2,5 – 5 (persoane potential infectate)
În limita a 14 zile (1 perioadă de incubație) – 1 persoana poate infecta In limita a 28 zile
(2 perioadă de incubație) – 18 persoane infectate
În limita a 42 zile (3 perioadă de incubație) – 52 persoane infectate
În limita a 56 zile (4 perioadă de incubație) – 140 persoane infectate
În limita a 70 zile (5 perioadă de incubație) – 368 persoane infectate
* primele 3 perioade de incubație vor fi internate toate cazurile – usoare, medii și grave), în
perioade de incubație 4-5 – vor fi internate doar cazurile grave și foarte grave
Acțiunile pe anumite componente ale planului vor fi reflectate prin prisma scenariilor prezentate mai jos.
Planul include următoarele componente de bază:
1. Coordonarea măsurilor de pregătire și răspuns;
2. Comunicarea riscului și implicarea comunității;
3. Supravegherea epidemiologică;
4. Punctele de trecere a frontierei;
5. Investigarea cazului și răspunsul rapid;
6. Inevstigarea de laborator;
7. Prevenirea și controlul infecției;
8. Managementul cazului;
9. Acțiuni multisectoriale pentru atenuarea consecințelor sociale și economice;
10. Logistica și managementul stocurilor.
1. Coordonarea măsurilor de pregătire și răspuns
Planuri existente de pregătire și răspuns la urgențe de sănătate publică
Pregătirea și răspunsul pentru urgențele de sănătate publică pentru bolile respiratorii se realizează în conformitate cu prevederile Planului cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul gripal nou A(H1N1) în Republica Moldova (HG824/2009).
Coordonarea măsurilor se realizează generic pentru toate riscurile/urgențele de sănătate publică, în cazul infecției COVID-19, coordonarea intersectorială se realizează de către Comisia Extraordinară de Sănătate Publică la nivel național și teritorial.
Evaluarea riscurilor de declanşare a urgenţelor de sănătate publică se efectuează de Agenția Națională pentru Sănătate Publică şi ulterior se declară starea de alertă (HG nr. 1431/2016) după cum urmează:
· alertă cu cod galben – risc posibil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică (nivelul 1 de activare), care include apariția evenimentului de sănătate publică cu risc minor/moderat de afectare a sănătăţii populației și necesită măsuri de precauție/răspuns, în special de informare;
· alertă cu cod portocaliu – risc probabil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică (nivelul 2 de activare), care include apariția evenimentului de sănătate publică cu risc înalt de afectare a sănătăţii populaţiei și necesită măsuri de informare și răspuns;
· alertă cu cod roşu – risc iminent de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică (nivelul 3 de activare), care include evenimente de sănătate publică cu risc major (naţionale şi/sau internaţionale cu potenţial înalt de transmitere) de afectare a sănătăţii populaţiei și necesită, în primul rînd, măsuri concomitente de control, de supraveghere şi de infor
4. Puncte de trecere a frontierei
În conformitate cu prevederile RSI, Republica Moldova a desemnat 6 puncte de trecere a frontierei în care există capacități de bază pentru detectarea precoce și managementul pericolelor/riscurilor/urgențelor de sănătate publică. Cadrul legislativ prevede reglementări pentru transmiterea transfrontalieră a pericolelor pentru sănătate publică transpuse în planul de pregătire și răspuns în punctele de trecere a frontierei și procedurile standard de operare.
Punctele de intrare desemnate au fost stabilite în colaborare cu autoritățile de sănătate publică, Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră. Exercițiile practice se desfășoară periodic (simulări și exerciții teoretice), iar protocoalele sunt actualizate pe baza lecțiilor identificate.
Managementul cazurilor suspecte depistate la sosire
La sosire în punctul de intrare
– Screening-ul la intrare;
– Diseminarea mesajelor medicale (semne, simptome);
– Utilizarea formularelor necesare pentru colectarea informației;
Cazurile suspectate depistate la sosire
– Personal instruit pentru depistarea precoce;
– Asigurarea unui traseu de acces rapid până la punctul medical
– Prezența unui plan de intervenție la punctul de intrare
– Dezinfectarea aeronavei
Pacienții nesuspecți
– Comunicarea riscurilor prin implicarea mass-media
– Să se conformeze regulilor punctelor de intrare
Reglementările se bazează pe principiile cooperării multisectoriale (în limitele competențelor) pentru a împiedica transmiterea transfrontalieră a pericolelor pentru sănătatea publică. Capacitatea resurselor umane de a detecta și a interveni în mod eficient la pericolele pentru sănătatea publică a fost consolidată prin instruiri specifice pentru mai multe pericole, organizate pentru personalul care activează la punctele de trecere a frontierei și desfășurate în colaborare cu partenerii internaționali.
De asemenea, Moldova a efectuat cu regularitate „exerciții tactice operaționale”, care au inclus activități de simulare și exerciții teoretice și practice (incidente cu un număr mare de victime, gripa pandemică, bioterorism etc.). Există proceduri de operare standard pentru izolarea temporară a călătorilor bolnavi, deși facilitățile la unele puncte de trecere a frontierei sunt inadecvate. Unitatea medicală a Aeroportului Internațional Chișinău, ce activează de 24 de ore pe zi, zona de izolare, vehiculele de transport medical și ambulanța aflată permanent la fața locului, împreună, oferă o capacitate puternică de a interveni la urgențe de sănătate publică.
Există capacitate bună de intervenție la punctele de intrare. Au fost elaborate planuri de acțiune și sunt furnizate servicii medicale gratuite și transport medical de urgență.
Aeroportul Internațional Chișinău are capacitate de a face față unui număr de victime, având o unitate medicală echipată și la necesitate se solicită Asistența Medicală Urgentă prin intermediul 112.
Sistemele de intervenție rapidă au fost dezvoltate prin intermediul Centrului Operațional de Dirijare (COD) și al Sistemului Național de Comunicații (SNC) din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
Domenii prioritare
Activitatea de răspuns la COVID-19 Actor responsabil b Indicatori de rezultat
4. Puncte de intrare
4.1 Stabilirea un plan de urgență la punctele de intrare MAI MF Poliția de frontieră Serviciul vamal Plan de urgență elaborat
Domenii prioritare
Activitatea de răspuns la COVID-19 Actor responsabil b Indicatori de rezultat
4.2 Diseminarea celor mai recente informații despre boală, echiparea și instrurea personalului privind acțiunile potrivite pentru gestionarea pasagerilor bolnavi MSMPS ANSP MAI MF Poliția de frontieră Serviciul vamal Personal informat și instruit
4.3 Indentificarea locații de evaluare rapidă a sănătății/izolare pentru a gestiona pasagerii bolnavi și pentru a-i transporta în siguranță la spitalele desemnate MSMPS CNAMUP IMSMPSP Algoritm creat
4.4 Stabilirea mecanismelor și procedurilor pentru comunicarea informației privind călătorii bolnavi între actorii și autoritățile relevante MSMPS MAI AAC MF Poliția de frontieră Servicul vamal CNAMUP Mecanisme și proceduri stabilite
4.5 Stabilirea mecanismelor și proceduri pentru comunicarea informației despre boală călătorilor MSMPS ANSP Materiale informative elaborate și diseminate
5. Investigarea cazului și răspunsul rapid
Sunt disponibile protocoale și materiale pentru investigarea epidemiologică a cazurilor de COVID-19, inclusiv pentru studii speciale pentru a investiga caracteristici adiționale epidemiologice, virusologice și clinice, inclusiv parametrii de severitate și transmisibilitate
Tabelul 1: Matricea de coordonare a rolurilor și responsabilităților pentru investigarea cazurilor și răspunsul rapid
Coordonarea generală a investigației timpurii ANSP și IMSMPSP SCBI ”Toma Ciorbă”, SCR, SCMBCC, IMC
Detectarea și investigarea
cazurilor Direcțiile de Sănătate Publică teritoriale (Secțiile prevenire și controlul maladiilor transmisibile și urgențe în sănătate publică) la nivel zonal, la nivel rational – epidemiologii din teritorii împreună cu medicii infecționiști
Identificarea și
monitorizarea contacților Identificarea – Medicii epidemiologi, monitorizarea – medicii de familie
Analiza și managementul
datelor La nivel național: ANSP Direcția managementul urgențelor în sănătate publică și Direcția Prevenirea și controlul bolilor transmisibile (secția Supravegherea epidemiologică a gripei și IRVA) La nivel teritorial – ANSP Secțiile prevenire
Resurse
Lista partenerilor
Link-uri utile
Ghidul tehnic OMSMPS COVID-19 pagina web https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/technical-guidance
Pagina web a Biroului Regional OMSMPS pentru Europa
http://www.euro.who.int/en/health-topics/emergencies/novel-coronavirus-COVID-19
Instrumentele OMSMPS
· 2019 Novel Coronavirus (COVID-19): Strategic Preparedness and Response Plan: https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/srp-04022020.pdf
· National capacities review tool for a novel coronavirus (nCoV): https://www.who.int/publications-detail/national-capacities-review-tool-for-a-novel-coronavirus-(ncov))
· WHO/Europe’s flagship Emergency Risk Communication 5 Step Capacity-Building Package: http://www.euro.who.int/en/health-topics/emergencies/international-health-regulations/emergency-risk-communications/emergency-risk-communications-tools/national-health-emergency-risk-communication-training-package
